Programul Operațional Regional Uniunea Europeană Guvernul României Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Județul Maramureș Instrumente Structurale

Camera bună

Două camere pentru locuit. Atât era mai demult într-o casă țărănească. Într-una din ele stătea întreaga familie, mama, tata şi copiii. Într-un colț era vatra sobei, care îi încălzea pe cei mici și pe cei mari. Aici aveau loc toate activitățile zilnice, se torcea, se pregătea mâncarea, se cina, se dormea, se povestea și se făceau planuri.

În cealaltă încăpere, în „camera curată”, ori „casa bună”, „camera dinainte”, cum i se spune, nu se intra de multe ori. Se folosea doar la sărbători: de Crăciun aici se primesc colindători, la Paști se primesc oaspeții, la nunți aici își iau mirii iertare de la părinți, de aici pleacă spre biserică, la botezuri aici se veselesc cei ai casei, iar la înmormântări aici este așezată persoana decedată, înainte să plece pe ultimul drum.

Tot aici se primeau și se găzduiau oaspeții. E spațiu festiv prin excelență, locul unde oamenii se puneau la adăpost de tot ce era obișnuit, cotidian. De aceea, camera aceasta este îmbrăcată cu cele mai frumoase țesături, toate lucrate de mâna femeii: cele mai mândre țoluri și cergi, perne înflorate, fețe de masă bogat colorate.

Aici este etalată zestrea fetelor, mai ales pe „rudă”, o bârnă din lemn agățată de tavan deasupra paturilor. Peste această bârnă sunt aranjate, într-o ordine anume, diferită de la sat la sat, țesături: cergi din lână, multe și bogate, cearceafuri din cânepă, cu dantelă în capăt, covoare țesute cu multă răbdare; deasupra se pun perne ornamentate în capete, motiv pentru care se și numesc „căpătâie”. Pentru că este „rudă”, se dă, uneori, numele întregii camere după ea: „camera cu rudă”, arătând cât de importantă este pentru familie. „Noi suntem țărani și camera cu rudă îi cea mai de preț pentru noi din toată casa, din tot ce avem”, spun femeile prin sat. Nu toate casele au „rudă”, cum nu aveau nici mai demult. „Rudă” era, și este, în continuare, un semn de distincție socială.

Chiar și acum, deși multe din obiectele vechi nu mai sunt, iar mobila a fost înlocuită de una nouă, după moda de la oraș, încă mai există în case o „cameră îmbrăcată țărănește”, uneori cu „rudă”, ticsită de țesături. Ţesăturile sunt făcute de mâna femeilor, iarna, când e răgaz de stat la „teară” (război de țesut), pentru că, altfel, muncile câmpului le fură tot timpul.

Între Mara şi Cosău sunt încă multe case „îmbrăcate țărănește”, ce păstrează organizarea străveche a spațiului. O astfel de casă se găseşte în Hoteni, la nr. 37 A, pe prima uliță pe dreapta venind dinspre Valea Marei, la familia Geta și Ionică Pop, păstrători ai muzicii, dansului și  tradițiilor maramureșene. În Breb se poate vedea o casă veche la nr. 12, aproape de biserica nouă, la Ileana Sima, cunoscută în sat ca Ileana lui Simion. În satul Sârbi se poate vizita o cameră cu rudă, alături de instalațiile de tehnică țărănească, la familia Gheorghe și Irina Opriș.

36595 de vizitatori în total Hartă site Condiţii de utilizare RSS
www.inforegio.ro Investim în viitorul tãu! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã.

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

 

© 2012-2013 MARA COSĂU. Toate documentele și fotografiile sunt proprietatea Consiliului Județean Maramureș.