Programul Operațional Regional Uniunea Europeană Guvernul României Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Județul Maramureș Instrumente Structurale

Creasta Cocoşului

Rezervaţia Creasta Cocoşului - declarată arie naturală protejată în anul 1954, are o suprafaţă de 50 de hectare și face parte din categoria a III-a I.U.C.N. de arii protejate - monumente ale naturii. Aria protejată se află astăzi în custodia Asociaţiei „EcoLogic” din Baia Mare. Cea care dă numele rezervaţiei este Creasta Cocoşului, colină ascuţită, crenelată, de circa 200 m lungime, aflată la o altitudine medie de 1.200 m, cu o orientare spaţială aproape verticală, după direcţia nord-vest – sud-est. Este alcătuită din formațiuni de andezit din craterul vulcanului erupt în urmă cu nouă milioane de ani. La sud de creasta principală se află orașele Baia Mare, Baia Sprie şi Cavnic, centrul turistic Mogoşa şi Complexul Şuior, iar la nord, peisajul idilic se continuă în Tăul Chendroaiei, de pe raza comunei Desești şi în Lacul Morărenilor, din satul Breb. Cine se încumetă să urce pe Creasta Cocoșului poate să admire zborul păsărilor răpitoare și va avea cea mai largă panoramă de observare a diversităţii Depresiunii Maramureș, până tocmai la Munții Rodnei.


Din Creasta Cocoșului culmea muntoasă se continuă spre răsărit cu vârfurile Gutâiul Doamnei (1.394 m), Gutâiul Mare (1.394 m) și  Gutâiul Mic, sau „Trei Apostoli” cum îi zic localnicii. De la bază până în vârf culmea muntoasă a Gutâiului poartă cu eleganță o mantie de ienuperi, afini şi merişor.


Flora este caracterizată prin diversitatea speciilor, cum ar fi ienupărul (Juniperus communis), jneapănul (Pinus mugo), afinul (Vaccinum myrtillus), merişorul (Vaccinium vitis-idaea), crinul de pădure (Lilium martagon), parpianul (Antennaria dioica), garofiţa (Dianthus cartusianorum).


Din fauna rezervaţiei, cea mai rară specie de răpitoare identificată este acvila de munte (Aquila chrysaetos) şi acvila ţipătoare mică (Aquila pomarima). Alături de ele mai trăiesc şi alte specii cuibătoare, ce ilustrează biodiversitatea zonei, precum cristelul de câmp (Crex crex), sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) şi buha (Bubo bobo).


Pentru a ajunge pe Creasta Cocoșului turiştii pot alege dintre traseele marcate cu plecare din Budești, Cavnic sau Desești.


Traseul Creasta CocoșuluiApostoliPasul Neteda, cod 4.13 A, marcat cu bandă roșie, cu o lungime de 7 km și o durată de două-trei ore, cu plecare din Budești.


Traseul Vf. Igniș - Pasul Gutâi – Creasta Cocoșului, cod 4.13 , marcat cu bandă roșie, cu o lungime de 18 km, cam șase ore de mers; plecarea se face de pe valea Marei din satul Desești.


Traseul Cavnic – Vârful Gutâiului – Poiana Mlejnița – Creasta Cocoșului – Vârful Hopșia – Mara, cod 4.28, marcaj – cruce albastră, cu o lungime de 16 km și o durată de șase ore; plecarea din Cavnic sau din Desești.


Pornind de pe Creasta Cocoșului, cei curajoși pot experimenta zborul cu parapanta. Există aici şi instructori de zbor pregătiţi pentru tandem în parapantă, modalitate sportivă de a experimenta emoțiile și senzațiile zborului liber, în timp ce admiri frumusețea peisajului.


La Creasta Cocoșului se practică şi alpinismul sau escalada. Doar în prima porțiune a zonei stâncoase sunt amenajate douăzeci şi două de trasee de cățărare. Şi aici, instructorii atestați de Federația Națională de Alpinism îşi oferă serviciile turiştilor care doresc să fie iniţiaţi în tainele muntelui.

39630 de vizitatori în total Hartă site Condiţii de utilizare RSS
www.inforegio.ro Investim în viitorul tãu! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã.

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

 

© 2012-2013 MARA COSĂU. Toate documentele și fotografiile sunt proprietatea Consiliului Județean Maramureș.