Programul Operațional Regional Uniunea Europeană Guvernul României Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Județul Maramureș Instrumente Structurale

Sărbători religioase

Bunavestire

Primăvara, în ajun de Bunavestire (25 martie), pe Valea Cosăului, se face curățenie generală, se adună gunoaiele și se aprind focuri în grădinile și în zonele din apropierea gospodăriei, pentru alungarea spiritelor rele și a iernii. Obiceiul, denumit aici „Porloghitul”, are menirea de a purifica gospodăria.

 

Paști

La Paști, în fiecare sat de pe Valea Marei sau a Cosăului, se pregătesc bunătăți, se  vopsesc ouă, copiii umblă în „ptez” (umblă pe la rude, anunțând învierea Domnului) şi oamenii ies cu pasca sfințită de la biserică. A doua zi de Paști se organizează  jocul în sat.

Rusaliile

Sărbători fastuoase sunt Rusaliile. La Budești, sat mare, întreaga suflare participă la ceremonia religioasă de sfințire a holdelor. Este un spectacol impresionant, cu profunde semnificații aparte, de fertilitate.

De la mijlocul anilor 1990, are loc, în Budeşti, după ceremonia religioasă de Rusalii, festivalul „Nu vă uitați că-s micuț”. În acest festival renumit pentru ansamblurile folclorice de copii, satul Budești reunește cântece și dansuri tradiționale ale grupurilor folclorice de copii din întreg județul. Ei se întrec în cântece și dansuri populare ale zonei, dovedind atașamentul pe care oamenii îl au pentru tradițiile lor.

Indreiul (Sf. Andrei)

Indreiul (Sf. Andrei) e momentul din an la care tinerele își ghicesc ursitul. Fetele ajună toată ziua, pregătesc o turtiță cu făină și sare şi aduc apă de la o fântână sau de la un izvor. După ce se coace turtiţa, ele o mănâncă, zic rugăciunile și se culcă aşteptând să viseze ursitul. Pe cine va visa că-i aduce apă, acela îi va fi ursit.

Nașterea Domnului (Crăciunul) și Anul Nou

Cele mai frumoase sărbători sunt cele ale Crăciunului și Anului Nou. Sunt cele douăsprezece zile sacre, de la Crăciun până la Bobotează. Colindătorii încep să se pregătească deja la debutul Postului Crăciunului. Copiii se adună în grupuri, la câte o casă şi învață colinde de la părinți sau bunici. În seara de Crăciun, în toate satele de pe valea Cosăului și valea Marei, este o feerie.

Copiii mai mici merg primii la casele vecinilor sau neamurilor, până se întunecă. Apoi încep copiii mai mari, toți fiind frumos îmbrăcați de iarnă, cu gube, cioareci, opinci. Urmează, mai târziu, tinerii, iar, spre dimineață, cei căsătoriți. Colindele răsună în tot satul. Se umblă și cu „Steaua”, „Capra”, „Viflaimul”. La fiecare casă porțile se lasă deschise şi lampa nu se stinge toată noaptea. Cu bucurie sunt primiți colindătorii. Casa e pregătită cu tot felul de bunătăți. Pe masă se pune un stolnic, iar masa e legată cu lanț, „să fie uniți toți ai casei”. Se mai pune și otavă, ca „să rămână gazdele tineri”.

Iată o colindă a copiilor mici. Când au trei-patru ani, coconul sau cocoana sunt însoțiți de obicei de tatăl lor, pentru a-și colinda nașul de cununie și botez:

Puică neagră șede-n prag,
Scoală, gazdă, dă-mi colac;
De mi-i da, de nu mi-i da
Altu nu ț-oi colinda
Că mi-i scurtă gubuța
Și mă tem c-oi îngheța.
Puică neagră cu o labă,
Mie cinci colaci îmi treabă.
S-ajungeți multe sări
Ca sara din ia sară!

A doua și a treia zi de Crăciun, tinerii din sat prezintă Viflaimul, piesa de teatru popular care povestește nașterea lui Isus la Betleem. Uneori merg și pe alte sate. Piesa este jucată în ziua de Crăciun la biserică, de tineri din sat, grupând uneori chiar și douăzeci şi patru de personaje. Pe vremuri toate personajele erau jucate de băieți, dar astăzi Fecioara Maria este întruchipată de o fată, îmbrăcată în alb. Spectaculoși sunt craii, cu coifurile bogat ornamentate cu mărgele și zgărdane împrumutate de feciori de la fete.

Şi de Anul Nou se colindă. Copiii umblă cu Plugușorul, dar și cu Steaua sau Viflaimul.

Tot în noaptea de Anul Nou, în Călinești, pe dealurile dinspre Văleni, are loc strigarea peste sat, când tinerii se adună pe deal și strigă toate relele care au avut loc în decursul anului, pentru a intra curați în anul cel nou.

Boboteaza

De Bobotează, când preotul umblă cu crucea pe la gospodării, copiii merg în fața preotului, un fel de „vestitori”, cântând „Tiralexa” (Kir eleison – Domnul fie lăudat):

Tiralexa, Doamne,
Grâu de primăvară
Și-n pod și-n cămară
Și pe prismă-afară
Urare (recitat): Să ai, gazdă, sănătate
Belșug mare la bucate,
Mărhăile să vă trăiască,
Pomii toți să vă rodească!
Să aveți viață bună
Cu familia dimpreună!
Câți cărbuni în vatră
Atâția pețitori la fată!
Câte pene pe cocoș
Atâția copii frumoși!

Ceata de copii primeşte în dar nuci, aluni, mere, pere şi multe altele. Se spune că bucuria oamenilor în aceste zile înseamnă că vor fi bucuroși tot anul care vine.

39630 de vizitatori în total Hartă site Condiţii de utilizare RSS
www.inforegio.ro Investim în viitorul tãu! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã.

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

 

© 2012-2013 MARA COSĂU. Toate documentele și fotografiile sunt proprietatea Consiliului Județean Maramureș.